Se colectioneaza si se dau bani grei pe timbre vechi, monede vechi, vinuri sau tablouri vechi. Masinile de epoca fac senzatie oriunde si ating, uneori, preturi astronomice. In cazul motocicletelor vechi, paradoxul este ca pot fi gasite, cel mai des, cu preturi intre 5 si 15 milioane de lei, chiar daca unele au prins cativa ani buni de viata inainte de al Doilea Razboi Mondial. O pasiune rezervata celor cu suflete de motociclisti si cu sensibilitati de poeti.

Mecanici si restauratori
Printre iubitorii de motociclete vechi sunt oameni care traiesc din descoperirea si restaurarea pieselor de muzeu. „Sunt doi frati care au un garaj in Giulesti, «Balbaitii», le spunem, care au atarnate de tavan douazeci-treizeci de motoare de-astea. Sunt cei mai tari pe felia asta de motoare vechi. O vreme chiar au strans si au vandut in Vest motociclete restaurate, pentru un om de afaceri roman. Ei, un tip din Brasov, un tip din Ploiesti si unul din Iasi asta fac, cu asta se ocupa. Ma trezesc cu cate un telefon: «Vali, hai ca am gasit in curtea unui taran din Teleorman un DKW!». Sau, acum cateva zile, m-a chemat unul in Moldova. Gasise, tot asa, intr-o curte, un Simson“, povesteste Streja. „Nu stiu cum le gasesc, dar sigur le cauta mult. Si mai e un tip in Brasov care aduce piese din Germania si Austria. Cand n-are el piese, trebuie sa le incropim noi. Se lucreaza mult pe schimburi - da-mi si mie o supapa de Nipru si-ti dau un piston de Zundapp. Improvi-zam, adaptam, schimbam, esenta este sa pastrezi cat mai multe piese originale pe motocicleta“.
Insa marea placere a colectionarilor nu este neaparat calaritul motocicletelor, ci drumul pana acolo: „Cand esti posesorul unei motociclete vechi, e obligatoriu sa ai si ceva notiuni de mecanica. Nu-i nimic electronic, totul e clasic - trei fire si un motor. Iei cu un milion-doua o motocicleta rupta, abandonata de patruzeci de ani intr-o sura la tara, o cureti si o verifici, vezi de ce piese are nevoie, ce merge, ce mai poate fi folosit, dupa care, patru luni, un an sau doi, cauti piese, le construiesti, le comanzi… Incetul cu incetul, redevine motocicleta. Si nimic nu se compara cu fractiunea de secunda in care o faci prima data sa paraie. E ca si cum ai fi readus un prieten la viata, e de nedescris… Iar satisfactiile de mai tarziu, cand o scoti la drum, sunt incredibile. De exemplu, in ultimii doi ani, la petrecerile motociclistilor de la Snagov, a plouat de fiecare data, ambele zilele. Ei, la plecare ii vedeai pe baietii cu motoare de mii si mii de euro cum, zdrang!, se pravaleau pe-o parte si nu erau in stare sa urce panta de langa lac. Noi ii lasam sa se agite, plecam ultimii si, par-par-par-par, urcam fara nicio ezitare. Cu motocicletele astea, daca le-ai repus cum trebuie pe picioare, mergi oriunde, prin orice noroaie si hartoape, prin mlastini si bolovanisuri… Sunt altceva decat borcanele alea colorate si nervoase. Da, poate ca as vrea si eu un BMW Touring de-asta nou, aia chiar e motocicleta, dar parca mai mult m-ar bucura un Zundapp Saharian, cum are Cristi Pandele. Motocicletele alea au facut razboiul in Afrikakorps, sunt indestructibile“.
5 milioane un Simson. 3 milioane o Jawa, 8 milioane un MZ, 8-10-12 milioane un Nipru pus la punct. Alte cateva milioane si multe luni pentru intretinere si reparatii. Un hobby ieftin, dar spectaculos si plin de poezie, istorie si pasiune. Un hobby aproape intelept!

Trimite unui prieten pe Messenger